Perioada Juventus

Petrolul nu s-a numit dintotdeauna Petrolul si nici nu a jucat doar la Ploiesti. În istoria de 85 de ani ai echipei au fost urcusuri si coborâsuri, au fost esecuri si bucurii si mai ales multe momente de bucurie pentru fanii petrolisti.

Petrolul s-a nascut la Bucuresti în anul 1924, mai precis la finalul acelui an, atunci când fortate de considerente financiare cluburile ROMCOMIT si Triumf au fuzionat semnând astfel actul de nastere al uneia dintre cele mai puternice echipe bucurestene din perioada interbelica, JUVENTUS. Traditia latina cultivata de noul club sportiv era ilustrata si de emblema acestuia, care evoca istoria orasului Roma, cu lupoaica alaptându-i pe si Remus. Echipa a pastrat culorile fostului club româno-italian (rosu si albastru) si a ramas sa joace pe arena „ROMCOMIT”, situata pe locul unde este astazi Facultatea de Drept si Opera Româna pâna în strada Vasile Pârvan. Pe lânga un foarte cochet si încapator stadion de fotbal, baza sportiva mai cuprindea terenuri de tenis si o sala de scrima. Evenimentul fuziunii apare mentionat într-un material aparut duminica, 4 ianuarie 1925,  în Gazeta Sporturilor, sub titlul: „Juventus – O fuziune senzationala”.

Articolul respectiv relata urmatorele : "În ultimul moment aflam ca puternicele cluburi bucurestene, de foot-ball-asociatie Triumf si Romcomit au fuzionat sub denumirea de “JUVENTUS”. Am cautat imediat sa avem o convorbire cu unul din dirigentii cluburilor de mai sus. În acest scop ne-am adresat d-lui S. Petrovski (foto), care cu amabalitatea-i cunoscuta ne-a raspuns la principalele chestiuni asupra carora nu eram înca pe deplin edificati.
Înclinam a crede ca fuziunea a fost cauzata mai mult de doleantele comune ale cluburilor de mai sus, ambele greu lovite de chestiunea jucatorilor straini. Adunarile generale ale acestor cluburi urmeaza sa se întruneasca cât mai neîntârziat pentru a ratifica fuziunea de mai sus. În principiu numele gruparii a fost ales « Juventus ». Culorile sub care vor lupta vor fi acelea ros-albastre, pe motiv ca asociatia Romcomit are un mare stoc de articole de sport în depozit.
Presedintele ar urma sa fie ales d-l Ettore Brunelli, iar vice-presedinte d-l S. Petrovici. Restul comitetului va fi alcatuit dintr-un egal numar de membri din fiecare grupare.

În rezumat, clubul ros-negru aduce în noua fuziune un însemnat sport de jucatori români, 2 echipe inferioare, cap de serie, acela la categoria I-a la doua puncte de leader-ul seriei A.

Pe de alta parte, Romcomit în afara de moderna-i instalatie, o formidabila echipa pentru matchurile internationale. Astfel « Juventus » nu va putea în viitor decât sa devie cel mai puternic club local, fireasca consecinta a contopirii a doua puternice echipe cu glorios trecut. Este de sperat ca fuziunea nu va avea tristul epilog, al carului analog din Timisoara (…)"

Asadar, în ianuarie 1925 la Bucuresti noua echipa locala, Juventus, vorbea de meciuri internationale, si pe buna dreptate pentru ca în acel an formatia reuseste câteva rezultate internationale foarte bune. Cea mai spectaculoasa victorie vine pe 29 iunie 1925, atunci când Juventusul  câstiga cu 2-1 în fata formatiei Slavia Praga la Bucuresti extaziind un public de 4000 de persoane, pentru noi înscriind Melchior si Brauchler.  A urmat o noua victorie, de data aceasta împotriva vecinilor bulgari, un 3-0 cu Slavia Sofia pe 6 septembrie. Juventus reuseste sa transforme doua echipe regionale (de liga a II-a astazi) într-o echipa care se va implica în sezonul 1925-1926 în lupta pentru titlu.

Juventus este admisa în campionatul Bucurestiului, categoria Onoare, în 1924 neexistând un campionat national stil divizie. În acel sezon, 1924-25, Romcomit jucase un singur meci, cu CFR Bucuresti, de care a dispus cu 6-1. Triumf active în seria B a categoriei Onoare, jucând 5 meciuri din care a câstigat 4, cel mai detasat cu Sportul Studentesc (4-0) si a pierdut unul: 0-1 cu Tricolor Bucuresti. Toate aceste rezultate se vor anula dupã fuziune, iar Juventus va juca în primavara anului 1925 tur-retur cu celelalte 6 echipe din serie, unde va termina pe locul 4.

Din pacate, primul titlu al formatiei nu va veni la doar doi ani de la infiintare, echipa trecându-si în cont doar un loc 2. În semifinalele competitiei  (atunci sistemul se disputa pe faze eliminatorii), Juventusul reuseste sa treaca dupa rejucare de Fulgerul Chisinau .

De remercat ca de abia din anul 1921 sistemul competional poate fi numit unul national.

Titlul de vicecampioana nu a multumit-o pe Juventus care va încerca ani la rând cucerirea unui trofeu care parea la un moment dat confiscat de echipe ca Ripensia, Chinezul sau Venus. Chiar daca în sezonul imediat urmator Juventusul nu se mai califica în turneul final, din Bucuresti participând doar Unirea Tricolor, ea ramâne o forta în România acelor vremuri.

Revenirea în turneul final este una fantastica, si dupa ce reuseste sa câstige seria de Muntenia, Juventusul se impune ca învingatoare si în turneul final, acolo unde spulbera Gloria CFR Arad cu 3-0. Juventusul, sau Petrolul de astazi, devine pentru prima ei data, si singura, campioana Regatului României Mari, o performanta cu care foarte putine echipe aflate si astazi în activitate se pot mândri.

În semifinalele competitiei, juventistii fac din nou o victima din Chisinau, de data aceasta echipa numindu-se Mihai Viteazul Chisinau. Etore Brunelli, cel care a avut acest vis, era în sfârsit fericit, dorinta pusa de el în ajunul Craciunului lui 1924 în sfârsit se împlinise, o formatie campioana care sa îi apartina. De altfel, echipa de atunci a Juventusului va domina fotbalul românesc, chiar daca nu va reusi sa mai castige vreodata titlul sub aceasta titulatura.

„Noul campion national”, asa cum titreaza si Gazeta Sporturilor, a beneficiat de golurile Raffinsky (min. 9), Maior II (min.25) si Melchior care închide scorul în minutul 68.

În acelasi an România participa la primul turneu de campionat mondial. La interventia proaspatului încoronat rege Carol al II-lea, România pleaca cu vaporul spre Montevideo (n.r. capitala Uruguayului). Din lotul României fac parte cei mai buni jucatori din tara, echipele cu cei mai multi jucatori dati la nationala fiind Chinezul si Juventus.

Wetzer, Vogl si Raffinsky joaca în cele doua meciuri pe care România le-a disputat, primul dintre ei fiind si capitanul echipei nationale. Asadar, primul capitan dat vreodata de Petrolul este Rudolf “Rudy” Wetzer, ce juca pe post de atacant. Urmatoarele doua campionate mondiale, din Italia si Franta gasesc din nou jucatori juventisti. De data aceasta doar doi la numar, în Italia participând Gusztáv Juhász si Emerich Vogl, capitanul echipei, pentru ca în Franta Gheorghe Brandabura si Coloman Braun-Bogdan sa participe din partea Juventusului. Pe lânga acesti mari jucatori, Juventusul se mai mândrea si cu altii. În primul rând legendarul Ilie Oana, Mihai Flamaropol si simbolul echipei, Cibi Braun (foto).

Odata cu campionatul mondial din 1938 perioada de glorie a Juventusului pare ca se termina, amentita si de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, bucurestenii nu mai reusesc decât rezultate sporadice precum un loc 3 în s

De remercat în toti acesti ani este sarbatorirea a 10 ani de la formarea echipei, poate singura sursa în care ne este prezentata si echipa Juventusului. Mai mult, echipa bucuresteana vine sa joace si pe noul stadion local din Ploiesti. A fost prima apropriere a echipei de orasul aurului negru, marcata printr-o poza de album.

Toate rezultatele de onoare ale echipei ramân consfintite într-un panou al amintirilor (vezi foto).

Sezonul anului 1947/48 a fost si cel care a ramas în istorie ca primul în care Juventus nu se mai numea Juventus. Astfel, dupa 23 de ani în care a purtat numele de Juventus, probabil vrând sa fie o sorã mai micã a echipei din Torino, numele echipei va fi Distributia (primãvara lui 1948), Petrolul (sezonul 1948-49, când va deveni campioana de juniori a tarii), Competrol (toamna lui 1949), Partizanul (în 1950), Flacãra (1951).

Distributia ocupa locul 4 în 48, Petrolul Bucuresti locul 7 în 1948/49, Partizanul Bucuresti locul 10 în 1950, iar ultimul an al fostului Juventus la Bucuresti avea sa fie în 1951 atunci când sub numele de Flacara termina pe un onorant loc 5. Echipa se muta la Ploiesti în urma unor directive, si retrogradeaza la finele lui 1952.

În 28 de ani, Juventus a reusit un titlul si câte un loc 2 si 3. Fotbalul romantic de atunci a continuat si la Ploiesti prestat de fratii Munteanu sau Flamaropol. Din toti jucatorii de atunci ai Juventusului cei care s-au remarcat cel mai mult au fost : Emerich Vogl, Stefan Wetzer, Rudy Wetzer, Nicolae Gorgorin, Ilie Oana, Mihai Flamaropol, Coloman Braun Bogdan si Ladislau Raffinsky.

Mostenirea Juventusului a fost decisiva în crearea unei noi echipe campioane. Fara a avea în spate aceasta traditie, Petrolul poate nu ar fi avut niciodata acei 8 ani senzationali în care va cuceri 3 titluri si o cupa a Romaniei.

sursa: doarpetrolul.ro

Categories: